fara titlu, da-l dracu'

   Hai sa dam cartile pe fata, ce naiba. Liceu , colegiu , bac , mi(ni)ster , dezastru , greva si ura; cam asta guverneaza salile de clasa in ultima vreme. Un vis sfaramat. Asta ar fi povestea generatiei mele. Reteta nu ar putea fi completa fara putina disperare amestecata temeinic de bratul lung al "democratiei" si de optiunea de a nu alege. Se lasa la clocotit in mintea colectiva si se pune la rece pana cand o noua zi rasare. Si procesul asta se repeta de-a lungul anilor. Asa , ca sa macereze bine si sa-si lase mirosul putred al unei mentalitati strabune.      
   Ceausescu a murit , asta este noul hit! Vezi sa nu...Cum , nu-l vezi? In chipul unei directoare de scoala noua , in exprimarea unei vanzatoare sau chiar si in gesturile unei babute in autobuz. P-atunci , 'nainte de '89 , treaba era ca toti cei care isi permiteau sa fie ei insasi erau criminalii poporului. Ca sa poti sa iti ti personalitatea  trebuia sa sti sa fi smecher , sa gasesti tertipuri si chichite in lege , si sa speri ca atunci cand securistul de strada te prindea si te legitima , ca vei avea sansa de a-i explica de ce nu are dreptate; indiferent de situatie , tot sfarseai cu capul lipit de asfalt. Dar ne amagim si ne amintim ca dupa acel an bolnav in care am facut un double kill pentru salvarea tarii , ne-am capitalizat: am avut blugi, celulare , sapunuri Dove , calculatoare , console Terminator , internet , dolari , muzica si speranta unui viitor mai bun. Simteam in aer o trecere lafel de semnificativa ca procesul Tehnicolor si incepeam sa ne vedem nuntile si botezurile pe VHS. Cumparam cu pretul de altadata al unei Dacii , aparate foto d-afara si deveneam jurnalisti. Inlocuiam toate automatizarile si calculatoarele tocite de minti sclipitoare cu Pentiumuri ca sa devenim mai eficienti in afaceri. Si in definitiv , am capatat obsesia de a vedea cu ochii nostrii lumea pe care alta data am fi regasit-o in niste "Almanahe". Aveam si mai mult de 2 posturi TV iar pe harta incepea sa rasara lumina. Si daca asa ar fi fost , s-ar fi putut spune ca "actualizarea" rapida de dupa caderea omului nou s-a produs cu succes si ca de atunci toata lumea a dus-o mai bine.
   Aici intervine realitatea cruda , seara , pe o strada intunecata a inconstientei si ne taie cu aptitudinile unui macelar aripile cu care ne pregateam sa zburam. In imaginatia mea , undeva in surdina suna un pian cu niste acorduri de jazz acompaniat sobru de un banjo , un contrabas si un caine pierdut. Nu ne-am dat seama ca defapt , acei doi bosorogi speriati de moarte , pe care armata ce inca purta insemnarile unui regim muribund i-a ciuruit nu reprezentau sfarsitul. E ca si cum te-ai duce la poarta iadului si ai taia primul drac ce-ti iese in cale dupa care te-ai intoarce fericit in raiul tau si te-ai lauda ca nu mai exista rau in lume. Ei bine , rugina a pus stapanire pe motorul Diesel al tarii si mucegaiul s-a asternut pe peretii muncii astfel incat atunci cand nu mai era nimic de ros , omul roman s-a trezit cazand. Cazand intr-un infern al nepasarii , intr-o criza a hotiei si intr-o noua era de suferinta. Dar hai sa apasam butonul prafuit al VCR-ului numit "Timp" si sa vedem ce s-a intamplat; cu siguranta e ceva de moment , un efect al unei cauze spontane.
Craciun , 1989.
   -Eu v-am hranit, eu v-am imbracat , sunteti copii mei! spunea semianalfabeta Elena.
Afara , plutonul de executie astepta linistit. Nimeni nu stia ce se intampla. Niste zvonuri umblau cum ca pe sotii Ceausescu urmau sa vina americanii sa-i salveze. In curte ajung si invitatii speciali. Tevi lungi de PA-86(un AK-47 modificat de romani) se intreptau fara cusur spre cei doi. O mica clama s-a mutat la unison pe toate armele , oprindu-se la indicativul "∞". Cateva secunde mai tarziu , cartusele goale cadeau la pamant. Din acel moment istoria avea sa adauge inca o parte groasa de celuloza tiparita pe care fiecare urma sa o interpreteze in propiul fel. Conducerea a fost deferita anonimilor de dinainte , mineriadele au venit , poporul a continua sa traiasca pe strazile pe care Revolutia le-a incarcat cu cadavre ale celor care au crezut intr-un ideal iar rugina deja aparea pe fabricile goale iar mucegaiul se aseza peste tonele de material propagandist. Vedem cum clar romanii incep sa simta libertatea dar tot nu am vazut unde e greseala? Mai dam un pic inapoi si ne uitam cu atentie: Conducerea a fost deferita anonimilor de dinainte! Observam acum? Si in timp ce poporul continua sa viseze americaneste , hotia a pus stapanire peste Romania! ( ce ciudat , zici ca-i predestinat numele...) Si , in cea ce ma priveste , sistemul de invatamant este una din chestiile care s-a vindecat cel mai greu. Mai bine zis , e unul din sistemele care nu s-a vindecat deloc. Adica , eu unul asa pot sa conchid atunci cand ministrul invatamantului ameninta ca vrea ca doar 30% sa ia bacul iar directoarea ne spune ca "la ea in liceu si in curte nu avem drepturi". Si hei , am senzatia ca dorinta ministrului s-ar putea indeplinii mult mai usor; eu unul s-ar putea sa nu dau bacul din cauza ca am pleata. Si daca ne raportam la nivel national , cred ca acea valoare inca e prea optimista. Nu conteaza cat de lung am parul , Important e cat de mult gandesc! spunea Pasarea Colibrii dar pacat ca nu toata lumea e de acord. Ba dinpotriva , pleata mea e chiar disgratioasa; eu reprezint elementul pentru care tara se duca de rapa. E clar , sunt dusmanul poporului, trebuie sa ma tund pentru ca nu corespund...
Ceausescu n-a murit.
Asta este noul hit!

Priveste Cerul

Ora intunecata II

with your host , tzahranul


(intrebare) -Maica , de ce fumezi? Iti distrugi plamanii; numai ultimii oameni fumeaza! De ce iti lasi parul lung ? Mama ta a vrut o fata? Numai oamenii aia care sunt pe dos sunt asa!
(raspuns) -Vezi-ti mamaie de viata dumitale. Nu numai oamenii de jos fumeaza; toata lumea fumeaza! Daca ai impresia ca oamenii "buni" nu fumeaza te inseli! Ce te face sa crezi ca oamenii care nu fumeaza sunt buni? Ce te face sa crezi ca oamenii aia care se imbraca la patru ace , se tund scurt si vorbesc elevat sunt buni? Poate nu o sa crezi dar aia sunt oamenii care fac rau; aia care reusesc sa se impace cu limitarile unor prejudecati fara a isi impune personalitatea. Inteleg ca pe vremea ta cand ai fost indoctrinata intru prea-marirea regelui asa ti s-a parut firesc; dar iti zic eu ca si regii ai mai mari fumau! Si nu orice... Trabucuri rulate de minori fortati intru sclavagie , tutun de pipa crescut pe pamantul unor muritori de foame si alte d-alde. Iti zic eu ca oamenii fara vicii vinovate, constiente si umane nu sunt oameni buni. Depinde ce investeste emotional persoana care face acest lucru! Unii se simt mai relaxati ,altii se simt inspirati iar altii se simt urcati pe scara sociala. E alegerea mea sa fumez la fel cum a fost si alegerea matale sa nu! Si la fel cum a fost alegerea mea sa nu raspund violent acestei mentalitati , ar trebui sa fie si alegerea matale de a iti gasii altceva de facut decat sa te iei de orice tanar de care simtiti ca va puteti lua; va zic eu ca daca era un alt om probabil ca i-ati fi cedat si locul din tramvai fara sa cracniti!Va cam place sa profitati de autoritatea conferita de varsta...

Ora intunecata

with your host , tzahranul




Ce? Chiar e intuneric la mine in camera; de cand a crapat veioza portocaliu-comunista , la mine in camera se face intuneric in fiecare seara atunci cand Soarele decice ca trebuie. Cam tot atunci incep sa filozofez in timp ce ma joc "joace cu puscoace" ca Chemarea Datoriei: Operatiunile Negre(nu stiu daca toata lumea prinde gluma). De exemplu azi am realizat ca trec prin acelasi parc de un deceniu si jumatate dar nu am avut niciodata rabdarea sa citesc ce scria pe statuia filozofului astuia care statea semet in Kiseleff; Hakim Omar Khayyam. Aparent  un filozof matematician poet profesor (you get the point , omul stia de toate in Evul Mediu). N-am auzit nimic (incultul de mine) de omul asta care a fost pozitionat strategic in interiorul unui mic deal in forma de capac de WC. Daca ar fi sa dau crezare zvonurilor , ar fi chiar aerisirea unuia dintre buncarele antiaeriene ale Bucurestiului , construite sub rege si unite in reteaua complexa a tunelurilor ceausiste , in stilul legendarului M2 din Moscova. In definitiv e dragut sa avem si noi niste mici legende urbane , mai ales ca acea cazarma militara de langa biserica Mavrogheni si acel spatiu verde plin de brazi super-inalti inconjurati de un gard mare doldora de camere CCTV tind sa indice o existenta "mistica". Tot zvonurile spun ca acel spatiu verde ar fi o statie de bruiaj dar hei , in ziua de azi nu mai conteaza pentru ca nu ajuta cu nimic o tara pe cale de faliment. Revenind la statuia ilustra cu care am inceput ametita mea idee , pot spune ca am ramas profund impresionat de cele trei placute care alcatuiau un fel de trecut prezent si viitor foarte real. Pe prima placuta se pomenea despre cum toti ajungem lut pentru caramizi in care vor trai alti oameni vii, pe a doua autorul isi exprima indiferenta pentru doua zile din viata sa(cea ce a trecut si cea ce nu a venit inca) iar pe a treia pomenea filozofia pe care basmul popular roman a adoptat-o intr-un mod subtil: indiferent de clasa sociala , ultima rasuflare va fi aceiasi. Chestiile astea trei sunt genul de filozofii de viata pe care cu totii ajungem sa le cunoastem la un moment dat in mod involuntar dar nu le constientizam decat atunci cand le spunem cu voce tare. Si aici dau intr-alta parte obscura a gandirii mele: e amuzant cum captam ce gandim prin scris dar cum niciodata scrisul nu ne da niciodata aceasi libertate ca vorbirea; atunci cand spui ce gandesti poti ulterior sa asterni pe hartie dar atunci cand scrii ceva e mai greu sa-i explici interlocutorului ideea propie de la care pornesti. Momentan urez noapte buna cititorului (sper cititorilor) care a/au avut rabdare cu ideile procreate de mintea mea...



==========================TBC=============================

@2 Mai

sau
Ce inseamna marea libera


   Si hai ca am plecat la mare si am ajuns bine. Vreme faina, toate frumoase si lumea calma ca intotdeauna. Am vrut cu o disperare suspecta sa ajung la barul copilariei mele , NUDY BAR , acolo unde mancam peste proaspat , cafea buna de tot si o salata bulgareasca cum nici bulgaru' nu face. Mergeam cu o incredere oarba spre locul in care multe din amintirile mele estivale s-au petrecut! Am coborat calm dealul sperantei si am sfarsit prin a ma holba trist la peretii goi al cea ce parea Nirvana pentru mine candva... Nu mai era nimic decat un buncar cu gratii...Dintr-o dezamagire intr-alta , ne-am asezat la Micul Golf unde totul curgea intr-un calm deranjant.
   Cu toti nervii , a trebuit sa ma dezlipesc de aceasta oaza hipiota spre a ii da lu' sormea (care era in Costinesti)ceva; am ajuns acolo usor cu ajutorul mamei unui prieten de-al unui prieten care m-a transportat super-repede intr-un BMW de toata frumusetea. Datoria fiindu-mi indeplinita m-am gandit sa plec , nu? Ma asteptau 12 litrii plus de drojdie lichida in 2 Mai asa ca am decis sa intreb de unde sa iau un Maxi Taxi.Mi s-a spus , si citez , ca "nu e , da sa' incerc la gara"! M-am dus increzator si am intrebat o vanzatoare de la un magazin lipit de corpul garii Costinesti; disperarea m-a lovit atunci cand am realizat ca niciunul nu avrut sa opreasca si mi-a facut cu mana intr-un mod suspect. Am zis ca poate nu am inteles bine unde e statia si am reintrebat-o pe vanzatoare unde e statia; ea mi-a confirmat ca e acolo , in fata magazinului ei dar adevarul nu s-a lasat asteptat; maxi-ul a oprit dincolo de trecerea la nivel. Ce sa mai fac , ce sa mai dreg ca gandurile complexe mi-au fost intrerupte de privirile trecatorilor "autohtonizati" care se intrebau cu stupoare daca sunt fata au baiat sau daca "imi place manelele". La un moment dat , o masina alba "tunata" a inceput sa mearga mai incet in dreptul meu; si-a pus mana pe gagica (sper ca era o ea)blonda din dreapta si a gesticulat incoerent cu limba spre mine. Am zis ca nu mai are rost sa astept maxi-ul asa ca am zis sa iau trenul(stiu , prea multa vorbaraie fara actiune , dar ai rabdare). Ma duc la casierita si o inreb cat costa pana la Mangalia. Ea imi spune ca 1.55 lei cu reducere de elev (din care TVA 30 de bani motiv pentru care cred ca statul roman -a imbogatit de pe urma mea :D ). In timp ce asteptam trenul care urma sa vina in 50 de minute , un puradel mic si jegos s-a apropiat in zig-zag de mine:
-Nenea , ai si tu o tigara?
-Nu , scuze dar e ultima!
-Da' uite pachetul in buzunar!
Din spate se ridica un altul , apropiat ca inaltime de primul si incepu sa ma ia la rost:
-De ce nu ii dai ma? De ce?
Noroc cu niste "roackeri" care treceau p-acolo care au initiat contraargumentul. Intre timp a venit si trenul , m-am suit si m-am asezat intr-un compartiment unde mai erau trei pusti; unul s-a pus sa ruleze niste "magie" si a coborat la Neptun , moment in care am realizat ca am chef de o tigara! M-am dus la usa de langa locomotiva si mi-am aprins papiroasa. Nici nu apuc sa pufai primul fum un pic ars din tigara ca apare o pipita blonda care imi ceru' biletul neuitant sa imi mentioneze amenda de care sunt pasibil. M-a lasat in pace. Am uitat sa mentionez ca trenul arata ca ceva scos dintr-un film prost-apocaliptic: geamuri , repet geamuri ruginite , luminat partial(doar in toaleta) , parfum specific si usi de la tablouri de control care zburau peste tot. Ajung in Mangalia in sfarsit si ma asez in statia de maxi. In stanga un grup de vamaioti si in dreapta un alt puradel care imi cere o tigara; de data asta l-am gonit ca pe un caine si mi-am continuat asteptarea. Intre timp apare o babuta senila cu un afis de cazare care ne informa ca maxiurile nu mai merg si ca e un nenea de treaba care ne-ar duce ( de parca eu eram in grup cu ceilalti 4) in vama ieftin (50 de lei). In momentul urmator a aparut un tip cu un Opel alb cu geamuri fumurii si ne-a spus ca ne duce cu 30. In momentul ala am realizat ca se lasa cu scandal asa ca am zis sa ma bag cu grupul celor 4 si sa pun si eu ceva la taxi.Babuta cu cazarea impreuna cu taximetristul ala de treaba ne-au amenintat ca suna la Politie. In momentul urmator taximetristul ilegal a pornit in tromba si ne-a dus cu viteza la destinatie. Tin sa mentionez ca respectiva babuta si cu taximetristul de 50 de lei pe care i-am lasat in urma atunci cand a aparut acest "sofer de ocazie" nu sunau la Politie ci probabil pe cineva care sa-l aranjze pe temerarul care a indraznit sa le fure clientul, asa cum s-a mai intamplat conform localnicilor. Acuma stau cu berea rece langa asa ca va transmit calde salutari de la 2MAI si sper sa va vad p-acolo!



De asemenea tin sa mentionez ca tipu' din avionu' nutline mi-a facut cu mana ! :3 Poza nai jos :D

CLICK ME! CLICK ME!

Si iar a trecut vremea...

   E naspa sa te uiti in viitor; eu unul asa cred. Adica ma gandeam ce mai putem face noi pentru tara si cat de frumoasa e tara noastra, in timp ce ma loveam cu capul , incet si nevoit de geamul autocarului Zmeulines. E frumoasa tara noastra , cu paduri si raulete si casute si campii , asta daca ignori ca multe dealuri poarta amprenta exploatarii miniere masive si ca rauletele noastre si-au dublat volumul aluviunilor prin gunoi si daca o lasi moarta cand vine vorba de cladirile ce dispar la simpla adiere a vantului totodata nelasand mirosul de gratar si parjol de pe campiile salbatice sa iti ia mintile. Bineinteles ca dramatizez insa paragina in care ne suportam zi de zi e din ce in ce mai apasatoare; daca se poate, la noi in casa , sau la noi in camera, trebuie sa fie un altar propiu iar afara...

   Cum pot altii dom'le? Adica vreau sa ignor diferentele politice , financiare si militare si sa intreb , cum? In tarisoara pe care am vizitat-o de curand , am ramas prost sa vad ca pe jos nu e nicio farama de gunoi. Ma frecam bine de tot la ochi si nu intelegeam cum de nu ma injura si nu ma claxoneaza soferul din spate pentru ca sunt pe bicicleta si il incurc pe el. Si am ramas surprins sa nu vad nicio persoana autohtona  cersind la colt de strada;adica mai era cate un mos beat , "trecut prin viata" care ar fi intrat voios in discutie cu tine , la o bere si in rest nimic. Si e amuzant ca in tarile de langa aceasta tarisoara , Slovenia , gasesti acele persoane autohtone , "la munca" , furand oameni inocenti si prosti prin smecherii de gen "Alba - Neagra"... Ce? Crezi ca sunt rasist? Nu stii ce e aia? Pai uite faza :

   Niste rromi se aduna seara in jurul unui punct in care stationeazaa pentru o pauza autocarele de cursa lunga. Si asteapta ei mult; mult si bine pana cand vine o astfel de aratare de 2,5 metri inaltime din care se pravalesc alene cativa necunoscuti spre evacuarea cea de taina. Unul dintre rromi fuge linistit spre usa autocarului si aseaza o carpa peste care aseaza meticulos 3 pahare si incepe:

  -Hai cu biluta norocoasa. Hai cu norocul . Prima oara e din partea mea, incercati-va norocul!

Poate ca tot nu pricepi ce se intampla de fapt...Hai sa continuam cu sadismul de fata descris. In cazul in care vre-un amator cu nitel banet se gandeste ca poate castiga  , smecheria se pune pe roate! Odata ce i-ai platit (oricat ca e bine primit) , in loc sa iti dea voie sa ghicesti unde e bila neagra , el isi strange meticulos carpa cu cele trei pahare si pleaca cu tot cu bani! Si daca ai chef de lamuriri cu el, nu te astepta sa iti si dea o explicatie pentru ca are poezia invatata; ori te ia cu:

 -Cine esti mata' doamna? Cum sa iti iau eu banii? Ne cunoastem?

...ori face un mic semn spre "martorul asezat tainic prin imprejurimi" spre a-l sustine sau daca iese cu "chef de chef" atunci apar si alti templieri intunecati din senin si se rezolva totul foarte usor. Si daca intr-o tara ca Slovenia se poate fara astfel de exemplare, la noi ce trebuie facut? Ramane inca un mister....

D'ale Bucurestiului

                                       partea numar ∞   (opt)


   Trec toate si trec fara a fi amintite! E foarte interesant sa vezi cum lumea vine si pleaca de pe acolo de parca asa a fost dintotdeauna si de parca maine va fi aidoma! Si poate ar fi misto sa nu mai carcotesc si eu macar odata si sa zic ca e misto sa mergi pe acolo! Sa mergi pur si simplu! Si sa simti aerul de epoca cum te cuprinde prin centrul istoric al Bucurestiului.Dar hai sa fim critici , hai sa fim un pic mai realisti decat cum suntem in apasatoarea ignoranta a cotidianului si sa observam cum defapt suntem mintiti pe fata!Ce naiba, toti locuitorii acestui oras au trecut pe Lipscani macar odata! Si prin Oktoberfest tot de atatea ori! Si poate v-ati simtit in sfarsit mandrii ca puteti ajunge prin zona si nu stiti de unde vine mandria asta. hai sa explicitam: vezi turistul aratand interesat cu degetul spre diverse motive arhitectonice si vezi atatea culori vii si lumini incat uiti ca acum 3 ani era o zona in care "chiriasii" de etnie rroma se certau cu Jandarmeria atunci cand trebuiau evacuati. Si poate ca s-a uitat cand o doamna a murit trecand pe pasarela pietonala(placile alea improprii de lemn)! Si s-a uitat si faptul ca toate acele cladiri nu au fost renovate ci doar li s-a oferit o noua spoiala ca sa mai produca niste banet pentru specula privata, pana cand va veni un cutremur si atunci totul va fi ca si uitat si bun de trecut la pomelnic! Eu zic ca daca reusim sa devenim self-aware cu ce se intampla cu idolul nostru muzical atunci cand e bolnav , putem sa incepem sa dam dracului pe cei care se fac vinovati de cladirile astea faine din centru care o sa cada ca mustele atunci cand interesul financiar va fi mai mult decat epuizat!

   

Ce simt eu acum?

 Apa din cadă stă să cadă...ce ironie? Dar parcă trebuia să scriu asta! În ultima vreme m-am simțit de parcă nu mai sunt eu;ascult muzică în continuu, cât mai divers și mă simt de parcă aș putea face orice. Mă simt de parcă vreau să mor și să trăiesc în acelaș timp iar pe deasupra mă simt ca o piatră in cădere.Ai mai trăit o astfel de senzație, în ciuda faptului că unele chestii nu merg așa cum ar trebui? Nu cred ca știu ce voi face dar un lucru rămâne sigur: imediat ce ajung la școală, o sa îmi dispară tot cheful!And ow shit, se aude apa din baie!

Mai am ceva de zis...

   E ca atunci cand te certi cu cineva drag si te impaci; senzatia aia de calm sufletesc in care stii ca cineva te iarta si te vrea asa cum esti si promiti sa incerci sa schimbi ce ai gresit. Cam prin asta trece intreaga lume la momentul actual; globul nostru, cu toti inhabitantii lor are nevoie de o cearta zdravana cu soarta si natura! E nevoie de cineva sau ceva sa ne readuca la normal! Eu unul disper numai cand vad rezultatele accepatarii situatiei in care ne aflam: nimic nu mai merge pe o traiectorie normala; desigur ca nu exista conditiile ideale pe care si le-ar dorii fizicienii dar trecutul consemnat pare mult mai stabil decat trecutul pe care il cream acum si pe care il vom mai crea.
   Frica de necunoscut, si totodata existenta necunoscutului a facut din om un mare explorator dar de asemnea si un bun paznic al pacii. Atunci cand omul a descoperit ca limitele nu exista ci ca si le impunea singur, acesta a depasit mereu noi "bariere". Si-a tras sclav nuclear care sa ii tina mobilul in viata, si-a tras ingeri pazitori nucleari care sa il "tina" la distanta de razboaie si si-a diversificat cunostinele in toate domeniile astfel incat nu se poate spune ca se mai pune pret pe cultura: cultura care exista acum in toate mediile sociale, fie ca e vorba de informatii personale la care orice necunoscut are acces, sau ca e vorba de muzica, literatura etc.
   Foarte multi din oamenii de azi au ajuns sa traiasca prea mult pe principiul cum ca "o viata au" si ca atare si-au inlaturat propiul Dumnezeu, propia bariera de aparare, in virtutea liberului arbitru, spre atingerea acestui ideal. Nu mai exista mila ci doar reclame electorale, nu mai exista ajutor ci doar o tanti de la magazin care vrea sa isi atinga incasarile pe ziua aceea, nu exista respect ci doar o ura ascunsa de vorbe mieroase si nu mai exista democratie ci doar o minciuna care s-a spart! Eu zic ca orice va urma va fi o consecinta directa a propiilor actiuni si in concluzie nu cred ca mai avem altceva de facut decat sa ne uitam cum ne macinam singuri vietile, pana cand totul isi va gasii cumva, acel echilibru initiatic, oricand se va intampla asta!