D'ale Bucurestiului

                      partea number sick(6)


  Aerul care venea de la evantaiul maicamii era cald...prea cald, si m-am gandit sa imi mai scriu inca odata gandurile despre acest oras enigmatic si plin de atatea idei si personalitati! Fata de inceputul acestei miniserii, unde comentam constiincios tot ce imi vedeau ochii de cetatean cu un spirit civic antrenat, acum am ajuns sa devin foarte obiectiv si imi place...


                                 SED LEX si pentru minoritati...


   Asa se face, ca mergeam eu de curand prin Cismigiu, in compania unei persoane foarte dragi mie, si ne-am gandit noi doi sa ne asezam la marginea lacului! Vorbind de una si alta, am auzit un puradel zbierand in gura mare ceva. Instinctiv mi-am bagat tigarile in buzunar pentru a evita o "donatie" nedorita! Uitandu-ma in spate, am vazut o tigancusa imbracata oripilant de sumar(bustiera si chiloti) care striga foarte tare chestii de genul: Imi vreau hainele inapoi sa moara mama ca chem pe nush cine si dreg nush ce! In momentul ala am realizat ca Politia Comunitara a inceput sa curete lacul de toti prostanacii care faceau baie in apa aia! Si rand pe rand , malul a fost "filtrat" de toate impuritatile. Parca eram mandru de treaba asta; ma simteam ca un adevarat cetatean al unui oras genial. Visul asta s-a oprit la momentul la care un pusti de 9 ani mi-a cerut o tigara! L-am refuzat politicos si am parasit parcul acela...


                                                  Parcurile Bucurestiului
                                                                sau
                                                aventuri in tara minunarii

    Dupa un scurt tur de lac Herastrau pe biciclete, eu si cu un prieten ne-am asezat pe o banca in Kiseleff! Totul bine si frumos pana aici; disscutii despre jocuri, filme si in general orice ne pica in cap. La un moment dat ne-am amuzat de faptul ca pe drum am auzit felurite limbi vorbite chiar in parcurile noastre axfesiate! Si tot vorbind de straini, am observat ca oamenii din stanga mea erau straini, probabil musulmani! Unul dintre ei a scos un ceainic albastru si niste pahare. Ia unul si il umple cu un lichid de culoarea ceaiului! Il ia si il serveste unui copil mic(copilul lui de altfel)! Copilul ia o sorbitura si incepe sa tuseasca! Stramband din bot, acesta pleaca! Incidentul  trece oarecum neobservat pe moment, iar atentia ne e distrasa de o femeie ce juca bedmington cu copilul ei; li se blocase un fluturas in crengile unui brad! Mama copilului, inventiva de altfel, a luat o sticla de cola din gunoi si a inceput sa arunce in copacul ciorditor! Tristetea e ca sticla a ramas si ea acolo, ancorata foarte solitar in copac. Dar nu-i nimic; super-mama avea inca un plan de lupta asa ca l-a pus in aplicare: a apucat inca o sticla din gunoiul destoinic si a umplut-o cu pietre! Aici a inceput amuzamentul adevarat deoarece singura chestie care tot cadea din copac era sticla; pana si gardianul BGS s-a oferit sa ajute! Nimic dom'le! Fluturasul nu vroia sa plece asa ca "armele" au fost aruncate si lumea a pecat! Gardianul a venit in schmb spre noi si ne-a zis pe un ton repezit sa ne dam jos picioarele de pe banca(pe acre le tineam sub posterioare) si sa curatam imediat. Noi i-am raspuns intr-un mod falnic: Da' de doamna de ce nu v-ati luat ca a last gunoaie pe acolo! Furios, a plecat spre urmatoarea banca unde a rugat repezit pe cei doi musulmani sa plece deoarece bauturile alcoolice sunt interzise in parc. Am ramas socat: ceainicul avea coniac! Ce ziceam noi de romani dar de strainezi?


                                                nopti de "cartier"


   Seara de seara, baietii din fata blocului meu se baga la facut smecherii cu cazanele lor tunate. Fac oameni gogosi(de se ridica aburul ca dintr-un cazan cu apa clocotita) sau se si intrec. Si asa se face ca am avut nevoie de tigari. Si am coborat din bloc, printre masinile parcate frumos, gata oricand de a tasnii din loc, ca sa ajung la nonstopul din statie. Aici am dat de Mihaela(local begger of the area) si un cersetor "nou" in zona. Acesta din urma a parasit soferul de la care cerea un leu pentru a imi cere mie doua tigari. Ce dracu'? Daca era Mihaela, care pentru show-ul oferit mereu, ar fi meritat, pentru un mos jegos si puturos nici nu aveam de gand! Mai ales ca mi-a adresat cateva urari de bine dupa ce l-am refuzat. Si asa se face ca in timp ce traversam, unul cu cazanul lui a trecut pe langa mine in viteza si a strigat la mine MUIEEEEEEE!Acum stau si imi savurez Kent lungul si ma gandesc ca lumea se duce de rapa...